De ce creştinii nu se închină la sfinţi?

inchinarea la sfinţiNu cred că voi auzi vreodată ca cineva să fi falsificat bancnota de un leu. Am auzit cu toţii că se falsifică cele de o sută, două sute sau cinci sute. Lucrurile de valoare sunt în atenţia falsificatorilor. Diavolul nu-şi pierde vremea cu lucruri lipsite de valoare; închinarea însă este un lucru valoros, de aceea trebuie să înveţi să distingi ce este veritabil de ceea ce este minciună.

Iată de ce şi cum am înţeles eu că nu trebuie să mă închin la sfinţi. Am citit Biblia de mai bine de zece ori până acum şi n-am întâlnit nicăieri în Biblie că aceasta încurajează închinarea la sfinţi ci, dimpotrivă, avertizează că închinarea înaintea oricărei alte persoane în afara lui Dumnezeu este idolatrie, este păcat. Iată câteva exemple:

Apostolul Petru refuză închinarea. În Faptele apostolilor capitolul 10 citim cum Dumnezeu se îndură de sutaşul Corneliu şi trimite pe apostolul Petru să-i vestească Evanghelia prin care acesta, prin credinţă, capătă iertarea păcatelor şi Duhul Sfânt. Este însă un lucru asupra căruia să luăm aminte: „Când era să intre Petru, Corneliu care-i ieşise înainte, s-a aruncat la picioarele lui şi i s-a închinat. Dar Petru l-a ridicat şi a zis: „Scoală-te şi eu sunt om”(Fapte.10.25-26).

Îngerul refuză închinarea şi-l avertizează pe apostolul Ioan să nu mai facă aşa ceva.

Apocalipsa 22.8-9 Eu, Ioan, am auzit şi am văzut lucrurile acestea şi după ce le-am auzit şi le-am văzut m-am aruncat la picioarele îngerului care mi le arăta ca să mă închin lui, dar el mi-a zis: „Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, proorocii şi cu cei ce păzesc cuvintele din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu!”  Aceeaşi greşeală o mai făcuse Ioan o dată în capitolul 19.10 unde primeşte acelaşi răspuns cu avertizarea „Fereşte-te să faci una ca aceasta!” şi cu îndemnul „Lui Dumnezeu închină-te!”

Până aici înţelegem clar că închinarea aparţine în exclusivitate lui Dumnezeu. Lucrul acesta este întărit de Însuşi Domnul Isus, Care, atunci când, fiind ispitit de diavolul în pustie I se cere să i se închine lui, răspunde categoric: „Este scris: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti!” (Matei 4.10)

Într-o altă împrejurare, Domnul Isus spune: „Vine ceasul şi acum a şi venit când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. Dumnezeu este Duh şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr” (Ioan 4.23-24).

De ce spune Domnul Isus „închinătorii adevăraţi”? Pentru că, aşa cum spuneam, există şi închinători falşi. Dumnezeu doreşte închinători adevăraţi: ei se închină doar lui Dumnezeu, ei nu au doar o închinare de exterior ci a întregii fiinţe, se închină în duh şi potrivit cu adevărul şi nu după părerile şi obiceiurile tradiţiilor omeneşti.

Trebuie să ne închinăm la sfinţi? Dacă apostolul Petru în timpul vieţii sale a refuzat închinarea, ce m-ar face să cred că Sfânta Parascheva moartă ar pretinde închinarea mea?! Dacă Domnul Isus a spus clar că închinarea aparţine doar lui Dumnezeu, de ce găsim noi tot felul de scuze pentru a justifica idolatria închinării la sfinţi? Oare ascultând de tradiţia omenească Îl vom cinsti pe Dumnezeu? Nu este Biblia mai importantă decât părerile oamenilor?!

Avertismentul rămâne: „Fereşte-te să faci una ca asta! Lui Dumnezeu închină-te!” (Apocalipsa 19.10)

Mihail Geabou, pastor Biserica Baptistă Calea Domnului Alexandria

Advertisements
This entry was posted in Apologetica, Catehism and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s