Ce spune Biblia despre icoane

untitledProbabil ai auzit şi tu despre fenometul icoanelor plângătoare. Mulţi îşi dau cu părerea încercând să afle care este mesajul lor: este de bine sau de rău? Nu vom afla însă răspunsul corect dacă nu aflăm întâi părerea lui Dumnezeu cu privire la icoane.

În cea de-a doua din Cele zece porunci, Domnul Dumnezeu spune următoarele: „Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti căci Eu, Domnul Dumnezeul tău sunt un Dumnezeu gelos care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele ” (Exod 20.4-6)

Ce spune Dumnezeu aici este simplu de priceput, cel puţin pentru omul sincer, pentru cel care vrea să facă voia lui Dumnezeu. Unii vin şi spun: „Aici Dumnezeu nu vorbeşte despre icoane. Icoanele nu sunt cioplite. Ba mai mult icoanele noastre sunt sfinţite şi încă ceva, noi nu ne închinăm la ele.” Totuşi, ce spune Dumnezeu aici?

Intenţia lui Dumnezeu prin porunca aceasta nu are în vedere metoda. Atunci era cioplire întrucât nu erau dezvoltaţi tehnologic ca acum. Dumnezeu spune cu alte cuvinte: Închinarea înaintea lui Dumnezeu nu poate fi mediată de nici o reprezentare fizică. Orice interpunere materială între om şi Dumnezeu este idolatrie. De aceea orice tentativă de fabricare a vreunui chip de persoană sau obiect este interzisă categoric prin Legea lui Dumnezeu.

Dumnezeu a considerat că omul nu are nevoie de reprezentări fizice care să ne ajute în închinare. Omul de astăzi spune că are nevoie. Oare cine are dreptate? Oare Dumnezeu trebuie să accepte condiţiile noastre de închinare sau noi pe ale Lui?

Dumnezeu spune că închinarea la icoane este păcat şi este idolatrie. De aceea spune Dumnezeu „…sunt un Dumnezeu gelos”. Cu alte cuvinte, cei care se închină înaintea acestor obiecte de fapt se închină altui dumnezeu, unui idol. Închinarea însă nu poate fi împărţită: ori te închini lui Dumnezeu ori icoanelor- idolilor.

Potrivit poruncii lui Dumnezeu, înţelegem că păcatul inchinării la icoane este pedepsit de Dumnezeu şi este considerat ură din partea oamenilor faţă de Dumnezeu. Cei ce se închină icoanelor sunt priviţi ca duşmani ai lui Dumnezeu şi călcători ai poruncilor Lui. Dacă vrei Îl iubeşti însă pe Dumnezeu şi vrei să păzeşti poruncile Lui, nu vei accepta icoanele ca parte a închinării înaintea lui Dumnezeu.

În concluzie, indiferent de metoda fabricării lor (cioplire, pictare, etc) icoanele sunt interzise de Dumnezeu în cadrul închinării. Orice închinare ce foloseşte icoane este idolatrie iar cei ce-o fac atrag asupra lor şi a familiilor lor pedeapsa lui Dumnezeu. În al doilea rând să nu ne păcălim- icoanele nu pot fi sfinţite. Omul nu poate sfinţi ceea ce Dumnezeu a blestemat. În al treilea rând, deşi mulţi caută tot felul de justificări cum că de fapt nu s-ar închina lor ci a ceea ce ele reprezintă, trebuie să ştim că şi oamenii din antichitate gândeau la fel. Cu toate astea, poporul lui Dumnezeu a fost singurul popor a cărui închinare n-a fost dependentă de imagini, simboluri sau obiecte fizice.

Mihail Geabou

Advertisements
This entry was posted in Apologetica, Catehism, Ortodoxie and tagged , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s